Daca ar fi sa ne raportam la mai multe dovezi istorice gasite in zona Egiptului si a Africii de Nord, putem spune ca avem o oarecare dovada a consumului excesiv de cafea inca din secolul al 15-lea. In aceea perioada, in Yemen, cafeaua era consumata in cantitati foarte mari. Din Yemen, cafeaua s-a raspandit trepata in Egipt si si in Africa de Nord, iar mai apoi, in secolul al 16-lea, aceasta s-a extins in restul Orientului Mijlociu, Persia si Turcia, urmand ca intr-un final sa se regaseasca si pe teritoriul Italiei si Spaniei. Astazi, cafea este omniprezenta in cultura oricarei culturi.
Oriunde ne-am afla, trebuie sa existe cel putin un magazine la coltul unei strazi in care se comercializeaza cafea macinata sau cafea ambalata la pachete. Cercetarile privind siguranta consumului de cafea macinata au scos la iveala mai multi factori si mai multe motive care sa ne dea de gandit. In urma nenumaratelor studii de specialitate oamenii de stiinta au concluzionat faptul ca oamenii sunt diferiti genetic si exista diferente majore intre capacitatea de procesare a cofeinei si a cafelei.
Este verificat faptul ca aceasta bautura destul de controversata interactioneaza active cu hormonii si cu neurotransmitatorii aflati in organism (cortizon, acetilcolina si insulina) . Aceste relatii legate sunt foarte complexe si depend adesea de o suma variabila de cauze comune sau individuale manifestate de oameni . Ca o informatie generala, cafeaua este mai usoara decat porumbul si soia si mult mai tare decat cacaoa sau strugurii de vin.
Este de regula cultivata si procesata in loturi mai mici de catre agricultori la o scara mult mai mica. Variatiile de sol si clima, precum si procesul de prajire si tehnica de macinare va schimba intr-un final gustul si mai ales proprietatile chimice ale cafelei.
